﻿„GUR’A SATULUI”

Cu inceputulu anului 1881 va trece in redactiunea si editiunea proprietarului se M. Stanescu, care si-a angagiatu deja pentru acestu diurnalu mai multi collaboratori pururea veseli si yimbitori,cari provediuti cu o buna portiune de umore inghimpatoriu,voru face cá „Gur’a Satului“ se stee pururea in fruntea satului si de-acolo din naltime se-si imprascie fulgerele s’ale curatîtớre de aeru asupr’a toturoru misieiloru si nedreptîloru, faciarniciloru si tradatoriloru din colibi si palate,din orasie si sate.
Desî se voru introduce mai multe imbunatatiri in acestu diurnalu,totusiu pretiulu de abonamentu nu se urca nici cu unu cruceriu,ci ramane totu cela din trecutu si anume: pre I anu 6 fl., ⅓ anu 3 fl., ⅛ anu 1 fl. 50 cr.


Aradu si Gherl'a la 10/22 Martie 1881,Nr 4 si 5
La sfarsitul textului selectat  sunt mentionati urmatorii: G.Baritiu (secretar) si Jacobu Bolog’a (presedinte)

Publicatiuni serióse
APELLU

Catra poporulu romanescu,in caus’a expositiunei nationale,care se va deschide in 27/15 Augustu 1881 la Sibiiu.
S’au inplinitu 18 ani, de candu,se infiintiase pe teritoriula Transilvaniei la Brasiovu,cea de antaiu espositiune de monufacture si de producte adunate numai dela individi si familii de nationalitate romanesca.Lucercare mai multu improvisata,modesta,compusa din vre-o doue mii si doue sute de objecte,ea totusiu a lasatu in memori’a contimpuronilaru cele mai placue impresiunni,au avutu si resultate positive,atátu materiali pentru scopurile Asociatiunii nóstre.
Pâna in a. 1862 opiniunea strainiloru erá, cà in manile poporului nu se afla nici unu ramu de industria, èra 'inulti si mai exagerá dicèndu, cà romanulu nici' nu este aptu pentru cultivarea professiuniloru si cu :atâtu mai pncinu pentru industri'a mare (fabrice) si pentru artile frumósé. ' 
Interesse de ordine superióre si chiaru 'vitali obligá pe natiune, in casulu de. facia pe associatiunea, transjlvana, se dea poporului ocasiunea de a face se, dispara acelu prejudetiu pericùlosu, tòtuodata se afle prin medialocirea unei esposetiuni,; a unei piatie comune' naţionale, daca se deprinde elu macaru in .unele ramuri^ ale industriei si care aru fi acelea; indata ..apoi şe se intrebe,daca geniulu si. tèmperamentùlù seu  ilu tragu sau nu, spre cultivarea artilora si a  méseriiìòru. Acesta  trebuia' se  se scia cu atâtu  mai virtosu cá intrarea unei parti considerabile a poporuluinostru  pe terenulu industriale, a s ajunsu a fi o cestiune  de viétia pentru densulu.
Este o axioma adoptata de cei mai renumiţi economisti si barbati de statu ai tempului nostru, care suna; Nici unu poporu care nu cultiva artile si industri'a , nu are dreptu a senumera. intre popórale civilisate . Bărbaţii cei mai' luminati ai natiunei nòstre au datu si până acuma probe de ajunsu, ca densii suntu petrunsi de adeverulu acestora doctrine.
Trei adunări generalj ale Asaociatiunei transilvane din trei parti ale tie'rèi, adecă ,dela Sîmleu, Seghisiòr'a si Turd'a, petrunse de adeverurile atinse mai in susuv au enuntiatu in unanimitate, imperiós'a necessitate de a infiintiâ a dou'â 'espositiùne, èra a treia, cea din Turd'a â impusu rèalisarea espositiunei in termini clari,, Comitetului seu centralu. Cu acést'a insa nu a dispensata, pe nici unii .membru alu Asocîatiunei transilvane dela nobiia si patriotic’a ihdetorire de a face fia-care din partea sa totulu, pentrucâ esposifiunea dela Sibiiu, a. cărei deschidere e defipta pe 27/1.5 Augusta 1881, se aiba resultate câta se potè mai - dorite si imbucuratórie.
Din parişa şa, .subscrisulu comitetu vipe cu acestu appelu alu seu'spre a se .adressâ in acesta intreprindere de impastanti» suprema, nu numai càtra tót menibrii Asociàtiunei transilvane pentru liiteratur'a si cultur'â poporului romamu ci càtra tòte classele sacietatiei romanesc!, catta tòte familiile si persònele inteligente* si. inspirate; de ideile adeveratei  ciyilişatiuni, câ se binevoiesca a'i veni in ajutoriu cu puterea cuventului indemnandu. èra prin fapta, mergèndu inaintè cp esempla intru înavuţirea viitórei espositiuai. cu.obiectele cele pai pariate* din tòte ramurile activitatiei omeneşti.


Anulu XXI    Aradu si Gherl'a la 5/17 Maiu 1881 Nr 9.
Gura'a Satului

Despre Banc'a generale de asiguratiune mutuale „Transilvani'a" ast'feliu se esprima distinsulu organu din Vien'a „Oesterreichische Revue":
Transylvani' a in  Slbiiu. Activitatea consecinţa ce desvolta si nrmaresee administraţi unea actuala a acestui institutu póte produce cu tempu unu organismu tare sanetosu. Institutulu se afla intru-o desvoltare favorabila si prestéza intre marginile s'ale modeste unu resultatu avantagiosu. Ultim'a dare de séma constatéza in ambe ramurile de intreprindere ale Transylvaniei in asigurare contr'a focului si pe viétia — o urcare insemnata intrare a premieloru, aducûndu-si aminte la acést'a ocasiune cu recunoscintia si de agentur'a generala vienesa, carea „intre imprejurari grele i-a succursu in modu insemnatu." In bransi'a de focu s'a esmisu 8667 policie, cu 487 mai multu cá in anulu precedentu. Sum'a de asigurare se urcà la 11,341.0;,8 fl.; intrarea premieloru la 67.753 fl. 53 cr.; prin urmare acest'a a crescutu cu 9066 fl. 43 cr. Cu focurile numeróse din anulu trecutu s'a urcatii inse in modu estraordinariu si sum'a despagubiriloru. anume a trebuitu se se platésca pentru 227 de pagubiri 58.025 fl. 63 cr., care suma inse s'a redusu — prin estins'a repetȋre a asigurarei —la 11.917 fl. 65 cr. Unu aventu si mai imbucuratoriu a luatu bransi'a asigurarei pe v i é t i a, in carea institutulu ne aréta pre lânga inchiarea bugetului de 630.438 fl. unu crescamentu alu capitalului de asigurare de 216.067 fl.. Casuri de mórte au fostu 48 cu unu capitalu de asigurare de 28.046 fl., din care 24,846 fl. ,su deja plătiţi ér' 3200 fl, 'su pusi in reserva. Mortalitatea bine cà a fostu cu 4.54 persóne mai susu decâtu cum se asceptasѐ, inse sum'a solvinda a fostu cu 2629 mai puçnu decâtu cea prevediuta. Ce privesce starea activeloru inviamu la bilantiulu atinsu la altu locu. In acestea nu s'a facutu cev'a schimbare insemoata. Singuru cu privire la cas'a (edificiulu) institutului, carea se vede in bilantiu cu 42.000 fl. — ne spune darea de séma, cà in decursulu anului s'a edificatu in arip'a stânga, redicȃndu-se valórea ei cu 6000 fl. — Lucru firescu cà si profitulu a crescutu in mo 'u corespundietoriu, ce'a ce va trece si se va vedé la inchiarea computului — cu capetulu anului curentu."
Proprietariu, Editoriu si Redactoru respundietoriu: 
MIRCEA V. STANESCU in Aradu. Gherl'a Imprimari'a „Georgiu Lazaru." 1881

